de Marius Gogescu, Expert in achizitii publice, Administraţia publică centrală

Dialogul competitiv reprezintă o procedură de atribuire a unui Contract de achiziție publică prin care autoritatea contractantă conduce un dialog cu candidaţii admişi, după preselectarea prealabilă a acestora, în scopul identificării uneia sau mai multor soluţii apte să răspundă necesităţilor sale, urmând ca, pe baza soluţiei/soluţiilor identificate, candidaţii selectaţi să elaboreze oferta finală.

Dialogul competitiv a fost conceput ca o alternativă la procedura de negociere cu publicarea prealabilă a unui anunț de participare (vezi Comunicarea Comisiei Europene COM(2000)-275 final) și este rezultatul urmăririi atente a practicii comerciale internaționale, fiind, de altfel, utilizat pe scară destul de largă ca o componentă activă a Parteneriatului Public Privat.

Dialogul competitiv este prevăzut în mai multe reglementări internaționale, cum ar fi UNCITRAL Model Law (art. 19 și 46 - ofertarea în două etape - "negocierea competitivă", Ghidul Băncii Mondiale : Achiziții pentru împrumuturile IBRD și creditele IDA (paragraful 2.6. - "licitația în două etape"), etc.

Procedura dialogului competitiv este reglementată de art. 29 al Directivei 2004/18/CE privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări, de bunuri și de servicii, dar nu este reglementată și de Directiva 2004/17/CE de coordonare a procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale, aceasta însemnând că autoritățile contractante care atribuie contracte în aceste sectoare de utilitate publică nu pot desfășura proceduri de dialog competitiv.

Imposibilitatea desfășurării procedurii de dialog competitiv de către aceste autorități contractante este prevăzută și de legislația românească, respectiv art. 250 din O.U.G. nr. 34/2006, iar dialogul competitiv este prevăzut de Capitolul III "Proceduri de atribuire", secțiunea a - IV - a, art. 94 - 109 din aceeași ordonanță.

Procedura dialogului competitiv poate fi desfășurată doar după verificarea prealabilă a îndeplinirii cumulative a două condiții:

1. Contractul ce urmează a fi atribuit este de complexitate deosebită

Complexitatea deosebită poate avea două izvoare:

*A nu fi în măsură să definească specificațiile tehnice, înseamnă că îi este imposibil și nu că este incompetentă

si/sau

2. Aplicarea procedurii de licitaţie deschisă sau restrânsă nu ar permite atribuirea contractului de achiziţie publică în cauză.

Exemple de situații care justifică complexitatea tehnică:

1.Consiliul județean "X" doreşte construirea unui drum ce leagă două localități aflate pe versanții opuși ai unui munte. Pentru a utiliza o procedură de licitație (deschisă sau restrânsă) ar trebui să știe cu precizie specificațiile tehnice ale construcției respective, dar acest lucru nu este posibil, având în vedere că există mai multe soluții tehnice pentru a realiza respectiva construcție (tunel, pod suspendat, drum pe munte).

Evident că și montajul financiar este diferit în funcție de soluția tehnică aleasă.

În această situație este recomandabilă utilizarea procedurii de dialog competitiv pentru a stabili soluția tehnică cea mai avantajoasă și din punct de vedere al costurilor (construcție și întreținere).


2.Autoritatea contractantă "Y" dorește implementarea unui sistem de înregistrare și răspuns automat la petițiile pe care aceasta le primește de la cetățeni.

Autoritatea nu știe, însă, care ar fi specificațiile tehnice pentru această achiziție (componente hardware și software) și va trebui să utilizeze dialogul competitiv pentru a putea achiziționa ceea ce și-a propus.


Exemplu de situație care justifică complexitatea financiară:

1. Autoritatea contractantă "Z" doreşte să construiască un stadion de fotbal.

Având în vedere că investiția este de valoare mare și faptul că autoritatea are posibilitatea de a închiria o parte din terenul aferent acestei construcții pentru edificarea altor facilități sportive, culturale, pentru recreere sau petrecere a timpului liber, precum și unități alimentare sau restaurante, aceasta nu poate prevedea înainte de inițierea procedurii dacă operatorii economici sunt interesați în a investi în această construcție și dacă aceștia își pot asuma anumite riscuri legate de aceasta, din analiza acestor riscuri urmând a rezulta natura juridică a contractului (achiziție publică sau concesiune)

Aplicând procedura dialogului competitiv, contractul poate fi atribuit indiferent de natura juridică acestuia, respectiv de concesiune sau de achiziţie publică.

Dialogul competitiv se iniţiază prin transmiterea spre publicare a unui anunţ de participare prin care se solicită operatorilor economici depunerea de candidaturi.

Având în vedere că prima etapă a dialogului competitiv este preselectarea candidaților anunțul va conține criteriile de selecție ce vor fi utilizate de către autoritatea contractantă (criterii privind situația personală, situația economică - financiară, capacitatea tehnică și profesionala a candidaților, precum și standarde de asigurare a calitatii sau de protectie a mediului).

Obligatoriu de completat în anunțul de participare numărul minim de candidați care nu poate fi mai mic de 3.

Dacă autoritatea contractantă dorește derularea etapei de dialog competitiv în mai multe runde succesive, pentru a reduce în mod progresiv numărul de soluții care urmează să fie discutate, atunci acest aspect trebuie obligatoriu precizat în anunțul de participare.

De asemenea, trebuie menționat criteriul de atribuire ca fiind oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic.

Potrivit legislației românești, dialogul competitiv se desfăşoară în trei etape:

Schema logică pentru dialog competitiv

continuarea in pagina urmatoare ...