Marius Gogescu

Diferența între formularea anterioară a prevederilor art. 186 alin. 2 și cea actuală, respectiv "în cazul în care ofertantul/candidatul îşi demonstrează situaţia economică şi financiară invocând şi susţinerea acordată, în conformitate cu prevederile alin. (1), de către o altă persoană, atunci acesta are obligaţia de a dovedi susţinerea de care beneficiază, de regulă, prin prezentarea unui angajament ferm al persoanei respective, încheiat în formă autentică, prin care aceasta confirmă faptul că va pune la dispoziţia ofertantului/candidatului resursele financiare invocate. Persoana care asigură susţinerea financiară nu trebuie să se afle în situaţia care determină excluderea din procedura de atribuire, conform prevederilor art. 180", este dată doar de forma în care trebuie încheiat angajamentul terțului (în formă autentică).

Această nouă cerință nu este însă suficientă nici autorităților contractante și nici ofertanților, pe de o parte, datorită păstrării în text a sintagmei "de regulă" (nu știm care sunt excepțiile și când se aplică acestea), iar, pe de altă parte, neprecizării naturii juridice a angajamentului ferm al terțului (de exemplu un contract de fidejusiune). Simpla obligație de încheiere a unui angajament ferm al unui terț în formă autentică, fără a prevedea efectele juridice ale acestuia, nu este de natură a clarifica poziția juridică a acestuia față de ofertant sau față de autoritatea contractantă.